miercuri, 19 august 2009

stiu ca ti-am fortat mana cerandu-ti sa vorbim....si probabil ca ti-e groaza ca nu stii ce sa zici....asa ca ti-am scris...

          In primul rand: Multumesc!!!! Ti-am mai spus-o si o mai spun! Multumesc ca existi! Multumesc ca m-ai primit in viata ta! M-ai ajutat, m-ai transformat, si mi-ai dat impulsul, motivatia si puterea ca inca sa ma mai transform. Si nu in orice...ci in ceva mai bun, mai capabil, mai....



        Chiar daca ai luat hotararea ca nu te merit sau ca nu sunt destul de bun si de potrivit pentru tine, vei ramane mereu in sufletul meu intr-un loc special, iar cand vei dori sa reintri in viata mea, te voi primi cu mare drag (insa cum voi putea si doar in locul care e neocupat).

       Pentru mine, timpul petrecut cu tine, chiar daca a fost putin, ramane inestimabil din orice punct de vedere. Ma doare ca a fost scurt si ma doare pierderea a ceea ce ar fi putut fi in viitor.

      Am ramas cu cateva regrete mari:

             1. Regret ca nu am apucat sa stam impreuna doar noi doi cateva zile, intr-un loc neutru, ca sa reusim sa ne descoperim reciproc, sa ne cunoastem sa ne simtim unul pe altul. Meritam asta amandoi ...si...altfel ar fi decurs lucrurile acum. (Aminteste-ti plimbarea la zoo...si era doar un inceput)

            2. Mai regret ca nu ai avut dorinta si rabdarea de a ma ajuta in continuare sa devin cel pe care ti-l doresti si pe care poti sa-l iubesti din tot sufletul tau. Chiar as fi putut deveni. As fi fost creatia ta, dupa sufletul tau si, n-ar fi fost rau. ( de fapt asta incearca sa faca oricare 2 persoane care devin un cuplu, difera doar ca poti sa incerci sa modelezi o piatra tare care se sparge dar cum vrea ea aruncand aschii care te ranesc, sau un aluat cuminte care sa se muleze dupa dorintele si nevoile tale).

          3. Chiar si asa stand lucrurile, nu poti nega ca ai simtit simti si vei simti CEVA fata de mine. Acel ceva e deosebit si te sperie tare. Vine din sufletul tau, nu-l poti controla si...mai rau, intra in conflict cu unele din dorintele, pretentiile sau perceptele tale. Regret ca nu ai stat sa-ti asculti mai mult sufletelul si ai ascultat mai degraba de parerile (cerute sau nu) celor din jurul tau sau te-ai lasat condusa de prejudecatile acestei lumi (care culmea, din cauza lor, nu poate fi fericita). Acel CEVA ce vine din sufletel e IUBIREA. Puternica, dulce, dar si greu de inteles, irationala uneori, dureroasa chiar. Vine de peste vieti si vieti traite impreuna in fericire si incearca sa se dezvolte si acum. Nu ai fost obisnuita sa simti asta si asa. Pana acum ai simtit DRAGOSTE fata de parinti, bunici, catel, etc. Ce ai denumit iubire pana acum a fost doar ceva cerebral, rational, incadrabil in anumite tipare.

          4. Regret ca nu ma lasi sa te ajut sa cresti acea iubire. Atitudinea ta, asemanatoare strutului, nu rezolva problema. La fel nu se rezolva daca incerci sa fugi de ea sau sa fugi de mine. Chiar nu te-ai saturat de atatea sentimente si simtiri cotradictorii? Nu te-ai saturat de plans? De ce esti posesiva? De ce esti geloasa? De ce ti-e dor? De ce simti nevoia sa ma privesti? De ce simti nevoia sa ma ai cat mai mult si doar pentru tine? Cum si ce simti in pat cu mine?

          GANDESTE-TE, ASCULTA-TI SUFLETELUL ! Vezi cat din astea le simti si cat de puternic? Vezi cit le-ai mai simtit si ce sansa sa le mai simti si fata de altul. Nu rapi sansa de a fi fericiti, de a iubi si a fi iubita! Nu rata sansa de a avea copii super frumosi la trup si la suflet, cuminti si destepti . Sunt sanse pe care nu le primesti decat o data si daca le pierzi nu le poti cumpara inapoi cu nimic!

           Sub diferite motivatii ma alungi de langa tine, eviti sa ne intalnim constientizand ca e totusi ciudat de bine cand suntem impreuna. Te supara ca sunt asa de intelegator cand sunt cu tine – firea mea si iubirea pentru tine ma fac asa. Preferi unul indiferent si dur, de la care sa scoti cu greu si cu lupta un mic gest de afectiune? Il poti avea....priveste in jurul tau...90% din barbati vor sa ti-o traga de cateva ori , doar 9,999% vor sa te ia si de nevasta sub diferite motivatii si poate 0,001 % vor reusi sa te iubeasca, sa te respecte pentru ceea ce esti cu adevarat. Culmea...si din acestia asa de putini 99,9% sunt deja casatoriti!

           Te ascunzi sub motivatia ca mai vrei sa cunosti, sa te distrezi? OK! Dar asta o poti face si daca suntem impreuna! Mediteaza! Orice bucurie e mai intensa si mai implinita daca o impartasesti cu cineva drag. (Gandeste-te putin excursia pe care ai facut-o cu colegele tale...cum ar fi fost sa fi doar tu singura? Realizeaza ca inclusiv in viata de zi cu zi ti-e greu sa fii singura si nu-ti place. Acum o ai pe B.....si te multumeste ea, dar in scurt timp nu va mai fi de ajuns...)

           Uita-te la B....., si compara-te cu ea.... chiar bobocel spiritual cum e...are forta si hotararea sa nu-si refuze iubirea si placerea chiar daca stie in sufletul ei ca nu e de durata si de viitor. Traieste momentul si se bucura de fiecare clipa iar asta o imbogateste si o pregateste pentru viitor! Ti-e frica sa faci la fel? Ti-e frica sa nu iasa ceva bun si durabil? Nu ti-am cerut nici un angajament! Am vrut doar sa te fac sa te simti frumoasa, libera, fericita, apreciata, capabila .....chestii simple pe care le ai dar refuzi sa ti le recunosti chiar tie insuti!

      Concluzia: AI TOATA VIATA IN FATA, TOATE MOTIVELE SI OPORTUNITATILE SA TI-O TRAIESTI DIN PLIN SI FRUMOS - IAR TU FUGI DE EA, si te ascunzi tocmai sub motivatia ca vrei sa ti-o traiesti.....si...te autocompatimesti ca nu ai si nu poti si nu primesti, etc. Poti sa negi lucrurile astea in fata oricui SI MAI ALES IN FATA TA si sa te ascunzi sub masca de om hotarat, intransingent, pretentios, care stie ce vrea si ce face....eu STIU nesiguranta, nehotararea, neincrederea si culpabilitatea din sufletul tau, si CUNOSC demonii interiori care te chinuie!!! Ma doare ca nu ma lasi sa te ajut sa iesi din acest IAD ce te chinuie in viata de zi cu zi.

           Cat am fost cu tine ti-am imbogatit si intarit sufletelul si se putea mult mai mult. Chiar era necesar sa fac asta ca sa poti suporta bucatelele de D pe care le am cu mine si care te faceau la un moment dat sa nu mai poti sa stai langa mine si sa simti ca nu ma mai suporti! Daca-ti faci o evaluare a ceea ce erai inainte sa ne cunoastem si cum esti acum vei vedea ca simti mai bine, mai mult, mai corect, mai usor, etc. Ma doare ca ai ales sa nu vrei sa continui aceste lucruri care iti faceau numai bine.



            Problema e ca totul vine din sufletel...iar de el nu poti fugi si nu te poti ascunde. El va fi cu tine si-si va cere drepturile, iar la un moment dat va trebui sa i le dai. Pot sa fie ani buni in care sa nu-l bagi in seama...el tot va razbi...dar atunci poate ca va fi prea tarziu ca sa mai poti alege. Vei fi asemenea mamei tale care are tot ce-si doreste dar nu poate fi fericita.....



Ma iarta pentru ce ti-am scris mai sus! Poate nu esti de acord, poate zici ca nu am dreptate sau poate nici nu ai avut rabdarea sa citesti tot! Nu-i nimic. Pastreaza e-mailul si citeste-l cand simti nevoia. La telefon se pierde mult din ce aveam de zis.....



        Acum, cate ceva despre mine...viata mea, asa cum o vad eu acum.Poate o sa-ti lamureasca cateva aspecte ramase mai neclare:

        Voi folosi cuvinte simple si propozitii scurte, asa cum vin din adancul sufletului meu ca reflectare a evaluarii pe care mi-am facut-o fata de viata mea de pana acum:

- Cand te-am cunoscut eram ca un pustnic. Munca si rugaciune apoi iarasi munca. Singura raza de soare in viata mea era fetita. Nu voiam si nu stiam sa mai traiesc pentru mine.

- Nu regret si stiu ca am facut f.f bine, mai ales ca e un lucru la care altii doar viseaza sa poata sa-l realizeze. Prin ceea ce am facut pana acum, mi-am spalat si rascumparat pacatele si am invatat sa fac acest lucru si pentru cei dragi mie. Mi-am netezit si am pregatit drumul (optiunile) spre o viata sanatoasa, independenta si cu posibilitatea unei fericiri veritabile si durabile.

- Fiind om, ca si tine, am avut des tentatia de a pune pret pe partea materiala (daca nu pt mine...pt E...), de a lasa deoparte macar pentru moment valorile spirituale in favoarea carierei sau a castigului material. Ma bucur ca n-am facut-o. Chiar daca poate, din cauza asta te pierd acum pe tine.

- Stiu ca, ceea ce am si ceea ce sunt nu-mi pot fi luate de nimeni la fel cum nimeni nu poate sa-si cumpere asa ceva. Poate ca suna a mult orgoliu dar si tu ai facut asta daca stai sa te gandesti, . Nu ti-a fost placut si nici usor, dar acum din locul in care esti nu regreti chiar daca vine vre-o fosta colega si-ti povesteste cat de mult s-a distrat in timpul asta. (Psihologii denumesc asta : „capacitate de amanare a satisfactiei”- amani o satisfactie/recompensa imediata, facila, pentru una mai indepartata si poate doar potentiala dar mai mare, mai de calitate si mai durabila)

- Stiu ca la momentul de fata pot obtine tot ce-mi doresc pentru mine si cei dragi mie, chiar daca nu intr-o saptamana ci cateva luni. Iar daca obtin, stiu ca ma pot bucura pe deplin. Nici nu realizezi cati din cei pe care-i vezi ca au tot ce-si doresc din p.d.v. material, nu se pot bucura de ele (uita-te de ex. la parintii tai)

- Am o minte libera, deschisa, nu ma conduc dupa judecatile si prejudecatile lumii. Conteaza doar cele ale persoanelor dragi mie, pentru ca doar ele pot sa ma faca fericit sau nefericit. Tot ce am acceptat in timpul petrecut cu tine (era sa scriu relatie. ..), nu a fost din slabiciune sau din dorinta de a-ti face pe plac ci pentru ca s-a incadrat in modul meu de a intelege lucrurile. De fapt stii ca am avut curajul de a-ti spune in fata daca nu mi-a placut ceva, chiar cu riscul de a te rani sau de a te indeparta si pierde.



In alta ordine de idei:



      Am dorit sa ma indragostesc de fiecare data cand vedeam disperarea vreunei colege dupa mine. Sufeream cand vedeam suferinta lor, dar, cu toata bunavointa, sufletul meu era gol si nu se nastea nimic pentru si fatza de ele. Rational recunosteam ca sunt frumoase, realizate din toate punctele de vedere inclusiv spiritual....dar nimic. nu era nici una cea aleasa. Ma temeam si cred ca ti-am zis, ca nu o sa ma mai pot indragosti niciodata, oricate eforturi as face.

      

    Cand ai aparut tu, totul s-a schimbat. Am simtit dar nu am acceptat. Erai total diferita de standardele mele de frumusete. Incepand cu varsta, culoare par, inaltime, constitutie, ochi, etc, si terminand cu comportamentul, idei, idealuri, etc.

         Si mie la un moment dat mi-a incoltit in suflet CEVA, si a durat pana sa-mi dau seama ca e IUBIRE. Nu am acceptat si eram curios de unde vine si pe ce se bazeaza. A urmat prima data cand am fost la tine cu mama ta....la fel...eram atras dar nu stiam si nu gaseam de ce. N-am dat importanta pt ca aveam de lucru sa te ajut sa treci acele momente critice. Mai voiam insa sa te intalnesc sa ma dumiresc ce-i cu tine. In noaptea cand ai venit dupa mine.... si dupa...am fost la fel de nedumerit. La pat...naspa, mancare –nu face, rasfatata, bea mult, tendinta maxima de ingrasare, sufletel chinuit de prejudecati si nesiguranta, etc....nu mai dezvolt ca si asa te-am facut sa te simti prost....dar asta era adevarul. Asa te-am vazut. Dar asta pedinafara!!!

          Cand ti-am simtit sufletelul....a fost altceva. Curat, frumos, cu potential, cu multa iubire pentru Sfanta Treime si pentru mine... de acum dar si din trecut.... Toate aspectele ce nu-mi placeau s-au estompat incet incet si apoi, chiar au inceput...culmea... sa-mi placa. ( ca paranteza....ieri mi-am dat seama ca te caut in orice fata care-ti seamana cat de putin......a trecut aseara p strada o masina de BN si puteam sa jur ca ai fost tu in ea cu toate ca era in viteza mare.....asta poate pt ca simteam si speram ca o sa treci.....)

           Nu sunt toate ok nici acum dar iubirea pe care o simt (si stiu ca nu are rost sa o neg cum faci tu), ma va ajuta sa te iubesc asa cum esti sau sa am rabdarea si puterea sa te ajut sa te schimbi cand va fi nevoie.



          Chiar daca uneori nu mi-a convenit, si, din cuza respingerilor tale, sau a comportamentului contradictoriu, as fi renuntat la tine ( chiar daca as fi continuat sa te iubesc de la distanta), nu o fac si nu o voi face, voi continua sa lupt cu tine si cu toti cei ce se pun impotriva (sa lupt in sensul de a incerca sa te conving) .

          Cand  Trebuie sa faci un lucru.....si faci sau incerci sa faci...ajutorul e maxim si atunci si dupa. Se rezolva intr-un anumit fel si e foarte benefic. Daca nu faci, ti se ia  dar platesti consecintele necunoasterii sau a neascultarii si a lipsei de incredere in Dumnezeu. Pentru ca nu-ti harazeste decat ce e mai bine si mai potrivit pentru tine conform destinului ales de El. Stii bine ca necunoasterea legilor nu te absolva de vinovatie in cazul in care le incalci.


4 comentarii:

  1. e foarte interesant de extraordinar postarea,dar este foarte lunga,eu am citit mai mult de jumatate din ea,si crede-ma ca oricat de interesanta ar fi o postare daca-i foarte lunga isi pierde din farmec,dar erai la inceput,si eu sunt :-bd

    RăspundețiȘtergere
  2. si o sa iau si eu o parte din ea,vreau sa i-o dedic scumpei mele iubite,sper ca nu te superi ;))

    RăspundețiȘtergere
  3. Este minunat ce ai scris , modul in care ti-ai impartasit prin cuvinte suferintele tale. Mi-au dat lacrimile urmarind randurile .

    RăspundețiȘtergere
  4. Cele mai frumoase cuvinte! Trec printr-o situatie similara....iti multumesc! Inteleg prin ce trece el acum.

    RăspundețiȘtergere