vineri, 9 aprilie 2010

Repostez....cui ii pasa? Cine ma va ajuta?

 A trecut juma de an si tot nu mi-am invatat lectia.....asa ca, iata-ma intors in acelasi punct:







              N-am urat de ani buni pe nimeni. De cand mi s-a dat intelepciunea de a intelege de ce si ce-i face pe oameni sa actioneze intr-un anumit mod. Din perspectiva separarii lor de fapte, am reusit chiar sa-i iubesc pe fiecare dupa cum si cat merita, urand in acelasi timp faptele lor, privindu-i deseori cu mila si tristetea izvorata din intelegerea prostiei lor. Prostia, cu efecte in necunoasterea si neintelegerea legilor ce guverneaza societatea, lumea fizica, dar si cea spirituala, nu absolva pe nimeni de efectele ce decurg din incalcarea acestor legi. Am ajutat pe fiecare, cat am putut si cat a dorit si acceptat, sa scape de prostie si de necazurile aferente ei.



             Acum urasc. Ma urasc pe mine pentru ca nu reusesc sa ma inteleg, sa ma ajut, sa ma iert. Nu ma pot detasa, nu ma pot vindeca....



             Cine ma va ajuta? O data, ziceam ca-s mii de oameni gata sa sara recunoscatori la cel mai mic semn de nevoie din partea mea. Privesc in jurul meu....doar oameni orgoliosi, plini de sine si de importanta vietii si faptelor lor. Sterpi la suflet, nu se obosesc sa faca nimic daca nu le "iasa" ceva, un avantaj cat de mic. Cativa, foarte putini, cu suflet viu si curat, dar inca nedescoperit si neacceptat de ei insisi, stau si ei incorsetati de sute de prejudecati, cerc vicios de "daca", "ce ar crede", "cum as aparea" ,"ce ar zice" ....impletit cu "nu pot", "nu merita", "nu vreau", "de ce eu", "nu acum", "de ce asa", etc.



             Ma urasc pentru ca sunt si eu om si am ajuns la inevitabil....sa am nevoie de ajutor, de intelegere, de iubire manifesta din partea semenilor mei, a celor dragi in special.....nu mult...un strop din oceanul daruit...



             Ma urasc pentru ca nu mi-am invatat inca lectiile, tot acest timp cat am stat in turnul meu de fildes, impartind bunatate, sanatate, fericire, protectie si orice ajutor au avut nevoie cei in jurul meu. Oamenii vin, iau si pleaca....bucurosi ca nu trebuie sa plateasca nici macar cu simplul "multumesc", liberi de orice obligatie. Ba multi au zis la un moment dat, cu nesimtire: "ai fost fraier, ai fost prost. Trebuia sa-mi ceri ...atunci ca eram in stare sa-ti dau orice...". Dar...de ce atunci dadea si acum nu ? Probabil am daruit si m-am daruit cui nu trebuie, cui nu merita, cui nu stie sa aprecieze darul nascut din zile si luni jertfite din timpul meu si timpul pentru mine. Bieti prosti! Era usor sa cer bani....cel mai usor. In schimb, le-am cerut ce e mai greu...ca multumirile si plata sa o faca fata de ei insisi si fata de Bunul Dumnezeu, devenind mai buni pentru/prin bucatelele de suflet si iubire puse putin din putinul meu si mult din Nesfarsirea Dumnezeiasca, spre vindecare trupeasca si spirituala. Mai buni fata de ei insisi si fata de cei din jurul lor, pe care pretind ca-i iubesc.



              Ma urasc pentru ca sunt cel mai prost dintre toti. Toti cer ajutor de la mine cand nu mai pot, sunt doctorul sufletelor lor. Acum am ajuns ca ei. Nu mai pot. Unde e doctorul meu? Unde si cine e persoana care sa aiba bucuria si fericirea de a sprijini si lecui un doctor....probabil...nu exista....probabil e doar Bunul Dumnezeu....

11 comentarii:

  1. Nu-i bine sa te urasti,dar cunosc sentimentul de a fi "umarul tuturor" si mai apoi, de a simti si eu nevoia de un umar,fara sa-l gasesc,pentru ca toti au impresia ca eu nu am nevoie,eu ii ajut pe toti si n-am cum sa pic in "melancolie".
    Doar tu te poti ridica si ai s-o faci,pentru ca sti ca altii au nevoie de tine.
    Si mai am o vorba "multi stiu cum arati,putini stiu cine esti"

    RăspundețiȘtergere
  2. corect...sarutmana pentru sprijin !!

    RăspundețiȘtergere
  3. "been there. done that" :)

    DA. AM FOST ŞI EU ACOLO. DA' N-O SĂ MAI FIU. NICIODATĂ.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. iculici ....niciodata nu spune niciodata.... ;)
    sufletului nu-i poti comanda cand si cum sa iubeasca sau sa nu iubeasca...! poti eventual sa-l convingi rational, dar dureaza putin si doare tare...

    RăspundețiȘtergere
  5. Dupa mult timp am intrat pe blogul tau. O vreme cautam sa vad ce ai mai scris (cu darul frumos cu care ai fost inzestrat) in fiecare zi, ca pe o rugaciune pe care o spun si seara si dimineata. Am facut iar o „pauza” in speranta ca atunci cand voi reveni, te voi „gasi” multumit din toate punctele de vedere.
    Ce mi s-a parut aiurea, a fost ca ai pus la suflet partea cu observatia ... gramaticala. Si eu tin la treaba asta, recunosc, dar gramatica vietii impartasita atat de frumos de tine, anihileaza absolut orice. Da-ti frau liber mai departe imaginatiei, dar mai ales sentimentelor, facand abstractie de cei ce vad corectitudine in scrierea cuvintelor si nu in sinceritatea faptelor si trairlilor vietii.
    De fiecare data cand ti-am dat „povete” nu au fost pt un om care nu stie ce are de facut. Teoretic stim cu totii. Vb aceea...”practica ne omoara”. Mesajul pe care vreau de fiecare sa ti-l transmit e acela ca sufleteste, sunt f aproape de tine.
    Ma „urasc” avand aceeasi motivatie ca si tine, ma „iubesc” pt ceea ce fac si simt (gandind la rece ca asa e cel mai corect si mai bine), dar ma bucur ca mai exista suflete sensibile, chiar daca fizic vorbind imi sunt ... straine.
    Nu ti-am mai scris pt ca m-am speriat ca am ajuns la „performanta” la care am dezamagit un om drag. Am recitit reactia la penultimul msj al tau care m-a speriat. Ma simteam ca un copil pus la colt, ce-i drept, pe buna dreptate. Dar msj ultim, a fost ca un colac de salvare in prostia in care m-am aruncat cu buna stiinta. Acel msj a fost „salvator” pt mine. Am simtit ca am recastigat prietenul pe care-l credeam pierdut.
    Am pretuit acel msj si faptul ca ai acceptat sa vb mai apoi la tel., poate mai mult decat crezi. Nu am vrut si nu mai vreau sa risc sa fac greseli fata de tine. Nu meriti. Te pretuiesc ca pe un prieten ... de-o vesnicie. Nu vreau mai mult, pt ca tin la tine si nu pot si mai ales NU VREAU sa-mi mai asum riscul de a gresi - ca sunt eu intr-o pasa proasta sau ca orgoliul meu feminin (chiar daca nu e atat de mare) imi da tarcoale cand nu tr si mai ales fata de cine nu trebuie.
    Un "hug" sincer si nevinovat din partea mea pt tine, sper sa-l primesti cu placere. "Caldura" gandurilor mele sper sa-ti indulceasca si pazeasca pasii si sufletul oriunde te-ai afla, orice ai face, „luceafar” pamantean.
    Cu prietenie, (pt tine) stii tu cine.

    RăspundețiȘtergere
  6. Iti spun ce stiu eu. Stiu ca, daca reusesti sa treci peste aceasta bariera, vei fi uimit de ceea ce vei gasi.
    Probabil toti am trecut prin asemenea caderi. Stii care e diferenta? 99% au cazut, s-au ridicat ( daca s-au ridicat), s-au scuturat bine si au mers inapoi. 1% au cazut, s-au ridicat, s-au scuturat si.. au pasit inainte. Secretul e sa treci PESTE, nu sa ramai acolo sau sa mergi inapoi.
    Te urasti? Foarte bine! Ai tot dreptul. Doar esti TU. Poti sa faci tot ce vrei cu tine. Nu face greseala atat de des intalnita:
    ".. gata, pana aici a fost. Nu sunt eu ' fraierul' nimanui".
    Fii.
    Fii exact asa cum simti. Si daca altii profita de acest lucru, lasa-i sa profite. Nu ii judeca si nu te supara pe ei.
    Tu continua sa fii.
    Majoritatea oamenilor nu apreciaza bunatatea in forma ei pura. Nu incerca sa fii altfel decat esti din cauza lor. Si eu am trecut de multe ori prin astfel de trairi. Stii cand m-am urat cel mai tare? Atunci cand am incercat sa platesc cu aceeasi moneda. Atunci cand am vrut sa par ceea ce nu sunt. Atunci cand am spus ' nu'. In ziua de azi in jurul meu exista unele persoane care ma cauta doar cand au nevoie de ceva, fie material sau spiritual. Nu conteaza. Daca am, le dau de fiecare data. Ma incearca o usoara tristete si dezamagire, insa.. raman EU. Si la sfarsitul zilei nimic nu e mai frumos decat asta.
    Doctorul tau..? Va veni si el. Si chiar de-ar fi sa nu vina vreodata.. nu cred ca ai gasi o persoana mai potrivita decat tine.

    RăspundețiȘtergere
  7. 1. imi amintesc de un citat: daca Dumnezeu te-a iertat cum mai poti fi tu chiar si o clipa suparat?
    2. atunci cand dai din sufletul tau oamenii in general il primesc dar asemeni samantei ce cade pe pamant este nevoie de timp sa incolteasca. Nu fi trist pentru timpul in care pamantul pare sterp, Dumnezeu are infinita rabdare cu fiecare, sa invatam de la EL. EL are incredere deplina in noi toti. Stie ca in final vom reusi si asa va fi! Cine suntem noi sa asteptam rezultatele? EL este Iubirea si Stapanul nostru drag. Sa-i urmam exemplul.Cand il privim pe EL cine mai are timp sa se uite in urma sau in viitor?

    RăspundețiȘtergere
  8. Ii putem sprijini si lecui pe cei deschisi spre a primi totul ca venind de la EL - prin cei mici cu ale lor micimi. Imi vin pacienti la cabinet si desi ei insisi fiind pacienti ma ajuta de fiecare data pe plan spiritual, sufletesc etc., adeseori chiar si legat de propria lor boala. Nu sunt eu mai mult medic decat ei si nici ei mai mult pacienti decat mine. Pe fiecare plan ne dam unii altora tot ce avem nevoie reciproc. Fiecare zi lucrata pentru altii(si implicit pentru mine) este o lectie de umilinta, iubire si recunostinta. Privesc viata prin prisma necesitatii divine, asa inteleg totul mult mai usor. Uneori. Accepta-i pe toti asa cum sunt fara a incerca sa ii schimbi si prin iubirea ta neconditionata se transforma singuri sau nu... depinde cum au si ei nevoie... - asta m-au invatat oamenii. Sa raman aceeasi si mereu alta mereu.

    RăspundețiȘtergere
  9. inca ceva mai vreau sa adaug-sunt absolut convinsa ca esti extraordinar de mult iubit. Da, mai ripostam si eu legat de iubire ca as vrea sa fie in felul in care credeam(sau cred)eu ca am nevoie. Nu mi-i s-a dat ce am vrut ci doar ce am avut nevoie. Si iubirea a fost enorma sub multiple feluri manifestata. Cine sunt eu sa judec in ce fel am dreptul sa fiu iubita si sa iubesc?.. Floarea are nevoie de pamant si lumina pentru a incolti, pt. a apare-umilinta/smerenia si tacerea fac loc miracolului.Cere vreodata floarea sa fie asezata intr-un anumit pamant? Ea doar face tot ce poate spre a iesi la lumina exact din locul unde se afla. Simplu Ceea ce conteaza nu e pamantul rosu, negru sau maro(desi o ajuta) ci doar sa iasa la lumina si sa-si implineasca menirea de floare. Asa si noi. In lumina fiind acolo ce splendoare!Si cate flori!Atunci intelegem. Viata fara Dumnezeu este suferinta.

    RăspundețiȘtergere
  10. Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
    Iartă-i, oricum.

    Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
    Fii bun, oricum.

    Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
    Caută succesul, oricum.

    Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
    Fii cinstit şi sincer, oricum.

    Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi...
    Construieşte, oricum.

    Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
    Fii fericit, oricum.

    Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
    Fă bine, oricum.

    Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
    Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

    La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
    N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.

    RăspundețiȘtergere
  11. Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti...
    Iartă-i, oricum.

    Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse...
    Fii bun, oricum.

    Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi...
    Caută succesul, oricum.

    Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela...
    Fii cinstit şi sincer, oricum.

    Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi...
    Construieşte, oricum.

    Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi...
    Fii fericit, oricum.

    Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine...
    Fă bine, oricum.

    Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns...
    Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

    La urma urmei, este între tine şi Dumnezeu...
    N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum.

    RăspundețiȘtergere