insa nu asta e important, ci faptul ca sunt contemporan cu tine si asta imi da posibilitatea sa te intalnesc, sa te vad, sa te cunosc, sa te iubesc, sa iti ascult povestea. Daca ai ceva sa-mi spui, ai face bine sa imi spui acum, pentru ca cei ce vor veni peste o suta de ani nu vor mai fi interesati de tine si poate nici tu de ei. In trecut nu te mai poti intoarce, la viitor poti doar spera, de aceea nu pierde clipa prezenta, nu-i pierde pe cei care traiesc in acelasi timp cu tine. Priveste-i in ochi, ia-i de mana, incearca sa-i descoperi. Tu alegi daca viata ta se va pierde in istorie sau va ramane in eternitate, dar pana atunci traieste in prezent...
Avem ceva in comun ca mod de gandire, de abordare a unor subiecte pe cat de delicate, pe atat de controversate. Putini mai sunt aceia ce stiu sa se opreasca si sa asculte batai de inima, povesti sau tanguiri de suflete.
RăspundețiȘtergereImi place cum scrii, o sa imi fac timp sa rasfoiesc printre randurile tale...