marți, 23 august 2011

Natura moarta cu Viata...

( nu e poem… e pictura, si nu e in ulei… e in durere) 

Trec picaturi de timp, murdare de iubire,
Si bucatelele de suflet se consuma
Durerea nu mai e straina
e logodita strans in inima ta,
Culoarea amintirilor se estompeaza
Raman trairile arzand mocnit….
bun si rau laolalta, 
ingemanate pentru vesnicie
ca o pictura in cutit,
dungi fine de neimplinire,
regrete pastelate de durerea egoismului
pe fond inchis de neputinta,
si insule de strigate la cer,
Cu banuti lipiti ici colo, cu lozuri nedesfacute,
Urme de dinti scrasniti si inclestati,
2 perechi de papucei roz crosetati…,
Tablou futurist, din viitorul trecutului tau,

O vedere cu casa viselor tale, si curtea in care
se vad inca urmele ingerasului, cu  suflet atat de mare
incat trebuia sa se-mparta surori in gemene.
ramuri vestejite din copacul destinului,
crapate de gerul nesabuintei in iarna lunga a frivolitatii,
drumuri de furnica care s-au inchis pentru totdeauna,

Durerea, durerea nu se vede, ea incheaga totul,
lipita strans de moastele sperantei….
Si-un huruit imens de lume ruginita
ce-si reaseaza temelia destinelor schimbate
nu mult, pentru ca totul se va face,
in alte zari, in alte curti,
E plin cimitirul cu oameni de neinlocuit…

duminică, 14 august 2011

Rugaciune de iertare in 4 pasi...


Este de bun simt stiut ca nu poti sa ceri si sa primesti ceea ce tu nu esti dispus sa daruiesti mai intai – pentru asta sunt cei 4 pasi: iert, cer sa fie iertat, cer iertare, cer sa fiu iertat.


1. In Numele si pentru Slava Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, daruiesc iertare tuturor celor care au gresit, tuturor celor care au pacatuit, fata de mine si fata de toti cei dragi mie (pot fi numiti sau vizualizati cei carora le daruiesti iertare, mai ales daca-ti vin in minte; pot fi numiti sau vizualizati cei dragi, fata de care s-a gresit/pacatuit ), in viata asta , in vietile anterioare. Amin.

2. In Numele Mantuitorului nostru Iisus Christos Te rog pe Tine Tatal Ceresc,  daruieste iertare tuturor celor care au gresit, tuturor celor care au pacatuit, fata de mine si fata de toti cei dragi mie (pot fi numiti sau vizualizati cei carora sa le daruiasca iertare, mai ales daca-ti vin in minte; pot fi numiti sau vizualizati cei dragi, fata de care s-a gresit/pacatuit ), in viata asta , in vietile anterioare. Amin.

3. In Numele si pentru Slava Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, cer iertare tuturor celor fata de care care am gresit, tuturor celor fata de care care am pacatuit, eu si toti cei dragi mie (pot fi numiti sau vizualizati cei carora le ceri iertare, mai ales daca-ti vin in minte; pot fi numiti sau vizualizati cei dragi, care au putut gresi/pacatui ), in viata asta , in vietile anterioare. Amin.

4. In Numele Mantuitorului nostru Iisus Christos Te rog pe Tine Tatal Ceresc,  daruieste iertare, mie si la toti cei dragi mie pentru toate greselile si toate pacatele facute (pot fi numiti sau vizualizati cei fata de care stii ca ai gresit/pacatuit, mai ales daca-ti vin in minte; pot fi numiti sau vizualizati cei dragi care au gresit/pacatuit si care au nevoie de iertare), in viata asta , in vietile anterioare. Amin.

Precizari:
*  daca pare complicat, la inceput se poate face doar pentru tine, eliminand “toti cei dragi mie”
*  pentru cei care nu cred in reincarnare... se elimina sintagma „, in vietile anterioare”
*  pe masura ce te obisnuiesti cu tehnica, se poate trece la constientizarea si mentionarea tipurilor de pacate si/sau greseli: cu voie, fara de voie, cu cunoastere sau fara, etc
*  nu e necesar sa fie facute de un numar anume de rugaciuni, dar e importanta implicarea, cat de mult simti din ceea ce spui. 
* e bine de stiut ca sufletelul urmeaza mai greu ratiunea... asa ca daca din punct de vedere rational consideri ca ai reusit sa ierti in totalitate, se poate ca sufletul sa nu o fi facut inca...

miercuri, 10 august 2011

Remember Me...

Orice ai face în viaţă va fi nesemnificativ... 
dar este foarte important să faci ceva pentru că... nimeni nu va face.

Când cineva intră în viaţa ta, o parte din tine spune:
"Nu eşti nici pe departe pregătit" 

iar cealaltă jumătate spune:
"Convinge-o să fie a ta pentru totdeauna"

dar eu incerc din rasputeri sa-ti respect liberul arbitru...


Cineva m-a întrebat ce ţi-aş spune
dacă aş şti că mă auzi.
I-am spus că nu ştiu.

Dar stiu...
Te iubesc.
Dumnezeule, cât îmi lipseşti.
Şi te iert....





sâmbătă, 6 august 2011

Despre dragoste...

cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa

"Fara Dumnezeu, orice iubire moare"
 
- Timisorean la origine, absolvent al Facultatii de Arte Plastice a Universitatii de Vest, in prezent e calugar si preot la Manastirea Oasa, unde picteaza si minunate icoane, pline de aur si har. Dar aurul cu adevarat pretios al tanarului parinte e inaltimea sa duhovniceasca deosebita, care transpare si in textul pe care il publicam. Un indreptar de viata si de iubire adevarata -

"Iubirea e fundamentul fiintei noastre"

- Drumul spre Oasa e batut de sute de tineri care vin sa se spovedeasca. Simtiti, oare, prin destainuirile lor, ca ceva s-a schimbat in felul in care se raporteaza la dragoste?
- As spune ca noi, monahii, cunoastem mult mai bine lumea decat se cunoaste ea insasi, pentru ca noi n-o vedem din exterior, ci din interior. In sensul acesta, parerea mea este ca tinerii de azi au mare potential sufletesc, dar le lipsesc punctele cardinale. Cel mai adesea ei nu stiu cu adevarat ce e iubirea. O confunda cu indragostirea. Si nici nu stiu sa o traiasca. Vad filme si traiesc dupa clisee. Viseaza toti o iubire mare, ca-n filme. O iubire data de-a gata, cu un partener fara cusur, care sa-i inteleaga orice ar fi. Si nu pricep de ce lor nu li se intampla la fel. Dar iubirile astea din carti si filme sunt utopice, nu se verifica real. Ceea ce se simte insa la toti cei care vin sa se spovedeasca este o cautare neobosita, nevoia de a trai o iubire profunda, perfecta. Foamea asta de iubire exista in toti.
- De ce avem atata nevoie sa ne implinim intr-o dragoste mare?
- Cautand iubirea, il cauti, de fapt, pe Dumnezeu. Chiar fara sa-ti dai seama. Chiar daca nu esti un bun crestin, simti cumva, straniu, de fiecare data cand iubesti si esti iubit, ca acolo, in iubire, e adevarul. Cauti iubirea toata viata, ai nevoie de ea chiar si atunci cand te prefaci ca nu mai ai, o traiesti gresit, o traiesti stramb, dar o iei de la capat. Gravitezi in jurul ei, te straduiesti mereu sa o intelegi, pentru ca simti ca acolo e implinirea si fericirea. Noi, oamenii, nu putem sa nu iubim, sa nu vrem sa fim iubiti. Pentru ca asta e fundamentul fiintei noastre. Dumnezeu este iubire si tot ceea ce este in lumea asta tanjeste dupa iubire. Dumnezeu a creat totul dupa chipul si dupa asemanarea Lui, dupa tiparul Lui, al relatiei treimii. Dumnezeu e o relatie, Dumnezeu nu e singur. Noi am fost creati ca oameni sa participam la bucuria relatiei din Dumnezeu si cu Dumnezeu. Sa traim iubirea. Sa fim impreuna. De aceea se spune ca raiul e comuniunea cu toti, iar iadul e neputinta de a mai iubi.
- Desi il avem pe Dumnezeu, simtim totusi ca fara celalalt nu suntem completi. E nevoie de un altul, ca sa fim fericiti?
- Dumnezeu i-a facut pe oameni incompleti, tocmai ca sa aiba nevoie unul de altul. Daca ne-ar fi facut perfecti, ne-am fi fost suficienti singuri. Sigur, exista oameni care daruiesc mai mult, oameni care dau mai putin, dar nu trebuie sa ne oprim la relatia cu un singur om, trebuie sa invatam sa iubim pe toata lumea, sa castigam un rod din relatia cu fiecare, nu doar din aceea cu partenerul de viata. Orice om e un dar potential pentru noi, cu care ne putem imbogati.
- Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa ne tina toata viata. Si totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor, si ele, mai des decat am vrea sa credem. De ce se stinge dragostea?

vineri, 5 august 2011

Si dragostea... omoara dragostea...

Candva, citind din blogul meu...
te-ai semi-ndragostit de mine….
Nu pot sa uit cand cu uimire-n glas ziceai:
Nu e fiinta aia care te-a respins,
Cu atata dragoste cat poti sa dai…
Candva, ne-am intalnit, si-am povestit,
si te-ai indragostit de mine….
Privind spre viata ta de pana-atunci,
Ziceai cind ochii minti-ti deschideam:
“Ei, vezi, asa as vrea sa fiu si eu iubita...
si-as da orice pentru o dragoste cum e a ta....”
Dar asta e trecut…. si fara explicatii date..
totul dus, e mort… uitam ce-a fost frumos, negam,
Si-mi spui... „vreau sa ma ierti ca te-am facut sa suferi “
Ca nu e vina mea...ca nu stii.... dar nu mai rezistai...
(presiunii dragostei ce trebuia s-o dai??...sau ce?)
Ca te-ai gandit, ca vrei sa te distrezi... nu vrei acum familie...
D-acuma noua luni ... ce pana mea gandeai???
Acuma nu mai dai nimic... si ne-ai respins....
Te-ascunzi sa nu dai ochi in ochi cu inima...
Nimic nu mai e bun, nimic nu mai conteaza...
Dar sa te uiti...ca-s ingerasi ce plang in urma ta...
Semn ca si dragostea... omoara dragostea...

joi, 4 august 2011

mirajul zborului....



Acum, la o mare rascruce de drumuri in viata mea, as vrea sa reimpartasesc cu voi, cei dragi mie, una din bucuriile cu care m-a binecuvantat destinul…. putin din mirajul zborului: 

Iubirea inseamna sa dai cuiva sansa sa te distruga si sa ai incredere ca nu o va face…





 “ Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi.” (Marile speranţe) Charles Dickens
Si inca ceva:


marți, 2 august 2011

Lectie despre iubire si mecanismele ei… a iubi nu este o optiune

Ce se intampla cand iubesti? Si fac distinctia… nu intreb ce faci cand iubesti…


Cand iubesti, o bucatica se desprinde din sufletul tau si merge spre cel ce face “obiectul” iubirii…vrei nu vrei…se intampla. Am zis obiect  pentru ca poti iubi ceea ce faci (de asta se zice in popor ca pui suflet), poti iubi un anumit lucru, loc sau o fiinta.
Daca iubirea respecta Legile Divine, nu-ti fie teama… nu vei ramane cu lipsa. Primesti de “Sus” mai mult si mai bun decat ai daruit tu. Prin asta iubirea innobileaza, te face mai bun si te apropie pas cu pas de Dumnezeu.
Ce se intampla cu bucatica primita ca dar de iubire? Ei bine, incet incet se va integra in sufletul tau, cu informatiile, energiile, algoritmii si programele continute. Peste ceva timp vei avea un suflet nou, schimbat, mai bun sau mai rau, functie de calitatea a ceea ce ai primit. Tot acest fenomen produce placere si fericire, atat primitorului cat si celui ce daruieste, ceea ce e bine dar.... poate produce si dependenta... de a primi sau de a darui...si...
Da, sa nu uitam, apare si exista apoi DORUL….caci tot ce ai daruit, va pastra legatura cu sufletelul tau. Cand vei fi departe de ele…. iti va fi dor. De exemplu, daca ti-ai daruit bucatele unor locuri vizitate sau in care ai trait vei suferi de dorul lor…


 La fel, chiar daca ai fost intr-o relatie cu cineva care, dupa ce tragi linie, constati ca ti-a facut mai mult rau decat bine, si logic iti spui ce nu mai vrei si nu mai ai nimic de impartit cu el/ea, tot vei suferi… mai mult, va fi in gandurile tale si-ti va fi dor si… n-ai de ales….
         Ziceam ca n-ai de ales…. adevarat... dar numai cand esti cinstit cu tine! Cand esti prea slab de inger, adopti de regula una din cele doua solutii mai la indemana oricui:
-         ori te arunci in bratele unuia  din primii veniti disponibili – si ai o sansa mai mica sau mai mare sa-ti fie bine....
-         ori te apuci si murdaresti interior sau/si exterior tot ce a fost intre voi. Ce a fost neplacut, rau, se amplifica in semnificatii si amploare, iar pentru ce a fost bun si frumos, se cauta si se inventeaza conotatii rele, ascunse, perverse, nedrepte, etc…. iar unii o fac atat de intens incat in scurt timp ajung sa creada si sa-si aminteasca doar varianta eronata. E trist pentru ca facand asa, nu castigi nimic, ba mai mult…  iti vei face rau si tie dar si celuilalt.


Deci, daca esti cinstit cu tine, realizezi ca nu ai de ales: a iubi nu este o optiune. Nu-ti poti porunci: de maine nu mai vreau sa iubesc.... In suflet iubirea apare si exista ca urmare a ceea ce suntem si a ceea ce am descoperit in “obiectul” iubirii, a ceea ce rezoneaza intre cele doua parti implicate. Poti alege doar daca manifesti sau nu acea iubire si rational, si fizic. Acceptand-o si manifestand-o nu faci decat sa o implinesti, sa o dezvolti, sa te bucuri de ea si efectele ei. Pentru 2 oameni indragostiti, viata e mai roz, mai frumoasa, mai usoara iar asta se transmite si o simt si cei din jurul lor.


Poti sa iubesti dar…. sa nu-ti impartasesti dragostea cu cel iubit?
Teoretic…da, practic…nu! Sunt 2 situatii: cel iubit este langa tine si poti interactiona cu el sau ... nu, nu este, nu mai este, este departe, etc. Indiferent de situatie.... sufletelul va face ce stie el mai bine: va comunica cu celalalt sufletel, va darui bucatele din tot ce are el mai bun....si asta se intampla fara efort si fara sa te poti opune.... e de ajuns sa te gandesti cu drag la cel iubit.... Poti sa faci asta tot restul vietii tale, fara ca celalalt sa stie sau sa mai stie despre tine.... aceasta e iubirea pura, neconditionata, ....dar din pacate ne-impartasita...
            Subiectul ramane deschis.....

.