Am creat acest jurnal pentru ca preaplinul sufletului meu avea nevoie de un spatiu in care sa se reverse. E uimitor cum, in cateva luni, am trecut de la stari de extaz la disperare si invers, e uimitor cum trairile mele, mereu intense, au fost atat de diverse. Da, cele mai multe, dureroase, triste si pline de lacrimi interioare. Si astea toate pentru ca am cunoscut un Om. Un Om care mi-a patruns in suflet de la primele cuvinte schimbate, intr-un mod neobisnuit. Am oscilat lunile astea intre cer si pamant. Eram ori prea sus, ori prea jos. Cale de mijloc nu exista.
Dar am curaj, macar aici, protejat de anononimat, sa dau nume sentimentelor pentru ea, “straina din vis” care mi-a aratat o alta fata a vietii. O asteptare care ucide in mine viata. Seara tarziu, cand disperarea mea e deja la apogeu, cand nu mai sunt in stare sa fiu asa cum as vrea pentru ca sufletul mi-e stapanit de indoieli si nesigurante, apare si semnul mult dorit. Desi incerc sa zambesc, zambetu-i amar. Si fals. Nu-i al meu. Ca nu sunt eu. Gaseste doar o epava. Un corp golit de suflet. Urasc noptile, le urasc. Si nu mai vreau sa visez.
Cat am fost copii, ne imaginam viitorul. La adolescenta, fiecare incearca sa-si traiasca “prezentul” si sa viseze viitorul. Dar vine o vreme cand traim doar din ... amintiri. Viata e scurta, asa ca incearca sa faci lucrurile in asa fel incat, daca copilaria a ramas undeva departe iar adolescenta a trecut demult, maturitatea ... sa-ti lase amintiri placute. Dumnezeu ne da, nu ne pune si in traista. Visele sunt pentru cei in viata, asa ca ... merita sa visezi. Trebuie doar sa stii unde e bine sa starui, unde sa-ti gasesti linistea sufleteasca pt a-ti trai prezentul, imagina viitorul si a-ti depana mai apoi in liniste...amintirile.
RăspundețiȘtergereXX
ce alta viata a vietii ti-a aratat aceasta "fata din vis"?
RăspundețiȘtergeredupa mine: visele transpune-le in realitate, ce folos sa le visezi doar si sa ramai cu visarea?..
RăspundețiȘtergereEheee, de multa vreme nu mai vreau sa visez noptile,sa nu ma mai bantuie, sa plece si sa ma lase-n pace.Cand zic hop,revin visele.Asa ca nu ma mai complic,ce visez,visez si gata.Mi-am dat seama ca nu pot renunta la vise,e ca si cum as renunta la mine.
RăspundețiȘtergere