Ne traim gandurile, aspiratiile, nazuintele, mofturile si ambitiile. Traim dupa cum ne dicteaza mintea cea care abia asteapta sa ne aseze la locul nostru, in randul lumii cum se zice, mintea care ne supune milioanelor de reguli scrise si nescrise, limitandu-ne miscarile pe tabla de sah a vietii. Actiunile noastre sunt orchestrate de catre ceea ce gandim ca ne trebuie, este posibil, este acceptabil si dezirabil.
Dar cat de multi oameni cunoasteti suficient de nebuni sa isi traiasca sufletul? Sa faca acele mici lucruri iesite din tipar, cu care sa surprinda pe toata lumea, care sa aiba curaj sa mearga contra curentului si impotriva a ceea ce dicteaza mintea, care sa isi fi redus la tacere pretentiile egoului pentru a dansa pe muzaica sufletului, chiar daca nu au cele mai de “succes” vieti, nu au casa maturata si nici conturi in banci, regulat alimentate?
Veti recunoaste simplu acesti oameni…ei sunt altfel, ei zambesc si merg mai departe cand ceilalti se opresc tematori. Ei sunt oamenii care rad cand ceilalti plang si pand cand restul rade. Ei sunt cei care umbla desculti pe strada si care fluiera un cantecel in ploaie cu umbrela inchisa, ei sunt cei care refuza sa inteleaga ca anumite lucruri nu se fac sau nu se cade sa fie facute.
Oamenii care isi traiesc sufletul creeaza, fara a depinde de nimeni, ei se bucura fara a avea vreun motiv anume, ei au depasit si timpul si spatiul pentru ca nu vor sa traiasca in iluzie, ca in cel mai mare pacat.
Daca vezi un asemenea om incearca sa ii citesti bucuria inimii, sa ii gusti libertatea si sa vezi daca nu cumva ai putea si tu sa lasi convenientele deoparte si sa iti traiesti astfel!
In fiecare dimineata cand te privesti in oglinda intreaba-te de ce nu iti traiesti sufletul, de ce nu dansezi ca un dervish in extazul simplu al fiecarei respiratii, de ce nu plutesti ca o binecuvantare printre oameni si de ce dintre toate cate stii si esti, alegi sa traiesti o viata cenusie si trista langa oameni pe care i-ai ales sa iti fie martorii rutinei si plictiselii in care te impingi singur!
Sa nu spui ca nu ai bani, ca nu ai noroc si ca nu ai pe nimeni…Nimic din toate astea nu conteaza cu adevarat…conteaza doar sa iti traiesti sufletul indiferent cat de greu ti se pare…inseamna sa razi cand esti vesel si sa plangi cand esti trist, insemna sa iubesti ca un nebun cand iubirea iti bate la usa si sa iti urmezi calea indiferent prin ce desert te poarta si pe ce munte te pune sa urci, sa nu iti fie teama de clipa caci ea este tot ceea ce ai si mai ales sa iti trasformi visul de a zbura in realitatea de zi cu zi!Cand te-ai indragostit ultima oara?…Te-ai indragostit vreodata? Ti-ai lasat sufletul sa iubeasca asa cum stie el?
