(primita azi in dar....de la un sufletel din ce in ce mai drag mie....)
de William Ernest Henley
traducere de Leonard Neculae
Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârşit,
Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.
În gheara sorţii strâns fără cruţare
Nu am dat înapoi şi n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.
Dincolo de blesteme şi de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-ameninţări şi patimi
Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.
Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul
- Sunt căpitanul sufletului meu.
Frumoasa poezia...!
RăspundețiȘtergere...putin cam trista ...lasa-te cucerit! asta e farmecul vietii!