Initiere in relationare...

Suntem invatati  si chiar conditionati de mici sa relationam intre noi. In ziua de azi a devenit aproape vital asta. O simtim personal dar si social, se numeste generic “socializare” iar pentru unii a devenit un stil de viata chiar.

Multe chestii le facem din obisnuinta, din rutina, fara a ne mai gandi ce reprezinta, fara a constientiza de ce se fac, cum se fac corect si ce mecanisme implica, ce responsabilitati ridica, etc.

        Dupa postarea “Ieri am fost agatat….” am primit multe feedback-uri care mi-au demonstrat inca o data cat de multe automatisme ne stapanesc viata de zi cu zi. Poate pentru ca unii dintre noi nici nu au avut sansa sa li se explice iar altii nu au avut timp sa mediteze asupra lor, o sa le iau pe rand si intr-o modalitate cat mai simpla:

Salutul – pe langa faptul ca trezeste sau nu in noi ganduri, sentimente, amintiri, etc – faptic, (chiar daca inconstient) luam o bucatica din biocampurile noastre, din energiile noastre, din sufletelul nostru, pe care o unim cu algoritmul format de salut si pe care apoi o “aruncam” (transmitem, daruim, etc) destinatarului acelui salut. Nu degeaba in popor actiunea de salut mai este  explicata cum ca “dai binete” cuiva. Prin salut daruiesti si te daruiesti putin celui salutat…Cati dintre voi ati vazut si constientizat pana acum salutul in forma asta? Pentru toate astea, in popor,  sa nu raspunzi la salut este considerata o actiune total reprobabila si lipsita de bun simt. Si daca tot suntem aici… voi generaliza,  spunand ca aproximativ aceleasi fenomene se intampla si cand vorbim cu cineva sau cand injuram (putin diferite totusi…dar nu dezvolt decat la cerere…). Informatiile dar mai ales energiile daruite cu aceste ocazii il vor influenta mai mult sau mai putin ( bine sau rau) pe cel cu care ai interactionat, dar te vor influenta si pe tine…(si aici e mai mult de explicat).

Datul mainii – o alta forma de interactiune foarte raspandita mai ales intre barbati.

 Am colegi care cand intra intr-o incapere, se arunca sa dea mana cu toti. Sunt omeni care dau mana doar cu o parte din cei prezenti in incapere, …dau mana doar cu sefii, ceilalti fiind ignorati…. facand asta ca o chestie de orgoliu.

        Faptic, mana nu se da oricum, oricand si cu oricine. E tot o forma de salut dar cu contact intim intre doua persoane. Transferul de informatii si energii subtile se face indiferent daca constientizezi sau nu…. calitatea si cantitatea difera insa. Poti schimba multe aspecte din interactiunea cu o persoana, din atitudinea ei, etc, daca strangerea de mana se face corect si transmiti ce trebuie atunci. Pentru profani: pe langa centrii energetici principali, cunoscuti si sub numele de chakre, mai sunt si altii secundari, iar unul din ei se afla chiar in palma… deci cand dai mana, … e ca si cand ai uni doua persoane printr-un cablu de date….se pot primi si transmite multe date.

        Deci, daca gesturile simple, uzuale, ascund atatea aspecte importante, ganditi-va cate si ce se intampla sau ar trebui sa se intample cand strangi in brate pe cineva, cand saruti, sau cand faci dragoste… dar chiar intereseaza pe cineva sa stie mai multe???

singuratate....

Uite ca cineva intelege....

 

E...pustiu...
...să...fi mai puternic
decât orice om pe care îl cunosti
si să trebuiască să trăiesti ca o umbră.
Să...fii special
si să te prefaci că esti un prost.
Stiu cum e. Înteleg....

Destinul omului .... tainele destinului explicate pas cu pas 1

             Cel mai mare dar pe care l-am primit noi oamenii este liberul arbitru (LA)! Avem posibilitatea de a alege ce sa facem/ce sa nu facem, cind si cum sa facem, etc... Exista insa si reversul medaliei: suntem responsabili si suportam consecintele alegerilor noastre. Constient sau inconstient, prin ceea ce facem inchidem sau deschidem drumuri/optiuni in viitorul nostru. E comod sa te gandesti doar la ziua de azi... e comod sa te gandesti ca nu exista un Dumnezeu caruia sa-i dai socoteala, e comod sa nu-ti pese ca exista si Legi Spirituale de respectat... insa toate atea au urmari, si ajungi la momentul din viitor in care te intrebi: de ce tocmai eu patesc/sufar X chestie???  Putini reusesc sa mai faca legatura cu faptele din trecut, si, de regula chiar daca o fac, e tardiv.

           Destinul e o chestie ciudata: o parte impusa, o parte pe care ti-o cladesti singur sau impreuna cu cei ce te inconjoara. Sa explic? 

          1. Partea impusa: incepe cu ceea ce primesti la nastere... o tara, o familie, un statut social si financiar al familiei, un corp perfect sau nu, o minte mai mult sau mai putin agera, etc

              Avem apoi o Misiune Personala - o seama de lucruri ce trebuie facute, rezolvate, atinse, etc, pe parcursul vietii.

           2. Partea  de destin pe care ti-o cladesti, tine de alegerile pe care le faci in viata de zi cu zi. Mi-ar fi mult mai usor de explicat deca as da exemple. Oricum, functie de alegerile noastre, vom avea posibilitatea de a ne face misiunea mai usor sau mai greu. Sunt lucruri pe care, daca refuzam sa le constientizm sau daca devenim ceva/cineva ce nu le mai poate realiza, se vor redistribui altor oameni, dar, si asta e important, sunt lucruri fundamentale pe care daca refuzi sa ti le asumi si faci, viata ta nu mai are sens, e compromisa total, traiesti degeaba..... si atunci pleci mai repede decat era prevazut.

           Ah, mai era ceva demn de precizat: nu suntem raspunzatori doar de lucrurile (zic asa la general lucruri, intelegand aici si fapte, vorbe, ganduri, etc) pe care le-am facut si nu trebuiau facute, .... ci si de lucrurile pe care trebuia sa le facem si nu le-am facut. Sunt multi care zic: nu am facut nimic rau.... corect... dar nu ai facut nimic bun din ce trebuia...e si asta o vina. Sunt multi care cauta scuza si zic: nu stiam ca trebuie/nu trebuie sa fac asa ceva. Prostia,  ignoranta, necunoasterea unor legi, nu te absolva de efectele incalcarii ei. Iar cu privire la asta, prostia spirituala e cea mai grava forma de prostie (necunoasterea legilor spirituale ce guverneaza universul si vietile noastre). 

            Au fost oameni care m-au intrebat: daca totul este scris undeva, daca totul este prevazut din timp, ce rost mai are liberul arbitru, ce rost mai are sa ma zbat....?  Raspunsul e simplu dar in aceeasi masura complex, pentru ca acopera o mare gama de situatii: - poti sa-ti implinesti destinul, sau nu, functie de asta, se schimba calitatea si durata vietii tale;

- unele lucruri ce tin de destin, le vei face, dar depinde cu cine, cum, cu suferinte si sacrificii sau cu placere, fericire, bucurie, etc;

- poti sa-ti inbunatatesti viata, poti primi misiuni noi, frumoase, poti evita unele urate, etc...



       Chiar daca pare crud, chiar daca ne convine sau nu ne convine destinul pe care-l avem,  important e ca putem sa-l schimbam. Nu vom schimba inaltimea sau culoarea ochilor, de multe ori va trebui sa facem lucruri care ne displac sau pe care logic si rational nu le-am face. Conteaza insa sa-ti iei viata in maini, constient,  si cu eforturi sa-ti urmezi destinul, iar unde se poate sa-l modelezi, urmandu-ti unul sau mai multe vise.... nu vei gresi!